Feedback-urile ne frustreaza

In jurul meu, 90% dintre oameni sunt mai productivi cand primesc un feedback constructiv. Pe chill, pe suport. Spus in privat, daca e de rau, si in public, cand e de bine.

Oameni destepti. Lideri. Care stiu ca doar asa poti ridica moralul cuiva, asa il motivezi sa dea mai mult, mai bine.

Cei care dau feedback-uri agresive, la adresa persoanei si nu cu referire la actul in sine, nu sunt deloc asa.

Astia mai rau te panicheaza si te fac sa nu-ti mai placa deloc munca respectiva. Daca tot esti praf si neapreciat pentru efortul depus, de ce sa te mai chinui. Nu?

Putini oameni stiu sa dea feedback care sa nu doara 😀 Sa critice in asa fel incat persoana vizata sa se simta confortabil, sa accepte ce i se spune si, in special, sa invete din asta. Insa, de cele mai multe ori, feedback-ul naste frustrare tocmai pentru ca nu e impachetat cum trebuie.

Acesti oameni stiu sa spuna concret ce act in sine poate fi imbunatatit. Nu spun ca ai fost varza fara argumente, doar asa, ca i s-a parut.

Aud multa lume spunand: nu ma deranjeaza ce mi-a zis, m-a deranjat tonul pe care a zis-o.

So true. Iar asta e si din cauza ca noi nu stam foarte bine la diplomatie si credem ca daca zicem lucrurile mai din topor, celalalt pricepe mai usor. Nu inseamna deloc ca daca cineva ti se adreseaza raspicat, are si dreptate.

Sunt de parere ca noi mai avem mult de lucru la comunicarea asertiva. Cea care inhiba anxietatea si reduce depresia, ducand la o imbunatatire a imaginii de sine, dupa cum spun psihologii.

Iar cand primim un feedback, noi suntem defensivi din nascare. De ce s-a luat de mine? Ce nu-i convine? Serios? Ea s-a uitat la ea, cum vorbeste, cum arata, cum prezinta?? O frustrata, clar.

Daca persoana aceea vrea doar sa se dea desteapta si nu da argumente clare si concrete pentru critica, nici nu e cazul sa-i dai importanta.

Si mai e o chestie. Ca nu ascultam cu atentie ce spune celalalt. Nici n-a inceput bine sa ne dea feedback, ca noi, in capul nostru, deja lucram la raspunsuri. Las ca i-o zic eu bine.

Poate, daca am asculta pana la final tot ce are de zis, ne-am da seama daca feedback-ul e mai mult de intimidare sau scos din context sau poate se refera la un singur aspect, dar noua ni se pare o eticheta generala, pentru toata viata. Daca n-am mai planifica raspunsurile si am asculta pana la capat parerea celuilalt, poate am vedea altfel feedback-urile.

Ele oricum sunt benefice. Orice critica, doza de hate sau observatie are un rol important: ne ajuta sa ne corectam si sa ne perfectionam. Toate-s lectii.

Cum a zis Ken Blanchard, Feedback-ul este micul dejun al campionilor. Daca nu-l luam prea personal. Si daca stii sa-l oferi asa incat celalalt sa-l primeasca asa cum trebuie. Ca pe o sugestie, nu ca pe un ordin. 😉