Un zâmbet frumos nu înseamnă că și dinții sunt impecabili!

The most dangerous product of our mind is not fear. It’s sugar. Sugar we use to cover people, relationships or jobs with. Once this sugar is consumed, we’re forced to face the bare truth, which, most of the time, is not at all sweet. But it never was. Hence, my love for lemons.

Am auzit de atâtea ori “ce om fain e”, “e o persoană minunată”, “e foarte mișto”, înainte de a cunoaște omul respectiv, câte iaurturi am mâncat eu până la vârsta asta.

Dar când afli cum se poartă cu nevasta/ copiii/ angajații săi, realizezi că pozele de pe Facebook și prima conversație sunt la ani lumină departe de ce se ascunde după primul zâmbet.

Tocmai de aceea nu mă mai impresionează multe, pentru că oamenii sunt frumoși și zâmbăreți la o cafea, sunt foarte de treabă, sunt diplomați și interesanți, până apuci să îi întrebi ceva, să le ceri ceva, să lucrezi cu ei ca să vezi cât de egoiși și falși sunt când închid telefonul.

Ar fi minunat dacă nu ne-am mai ascunde faptele urâte după vorbe duioase. Dacă am spune sincer ce credem, cu riscul să nu ni se accepte părerea, dacă nu am mai minți, doar ca să avem spatele acoperit.

Când vreți să aflați ceva despre un om, întâi documentați-vă la colegul de apartament, la colegii de facultate, la angajații săi, la foste relații. Întrebați mai mulți oameni și vedeți apoi părerea colectivă. Un zâmbet frumos nu înseamnă că dinții sunt impecabili!